Mariana S. ȚĂRANU,

doctor în istorie, Republica Moldova

Creată artificial ca republică unională la 2 august 1940 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (în continuare RSS Moldovenească) era formată din șase județe ale României: Bălți, Tighina, Chișinău, Cahul, Orhei, Soroca și șase raioane ale Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (în continuare RSS Ucraineană): Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbnița, Slobozia și Tiraspol[1]. La începutul lunii noiembrie, autoritățile de la Kremlin emit Decretul Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS cu privire la stabilirea hotarului dintre RSS Ucraineană și RSS Moldovenească, care prevedea clar prin ce localități se stabilește frontiera moldo-ucraineană[2].

Cu toate că RSS Moldovenească era considerată a fi o republică unională unitară circulația liberă a cetățenilor din zona transnistreană spre zona basarabeană și viceversa tot timpul a fost interzisă. Diferențele de cultură, tradiții, dar și cele economice dintre cele două maluri ale Nistrului erau vizibile, inclusiv din aceste considerente la 5 octombrie 1940 sub girul strict secret a fost semnată Decizia referitoare la ”Ordinea intrării și ieșirii din Basarabia prin zona de frontieră de pe râul Nistru”. Astfel pe râul Nistru se stabilește zona de frontieră. În baza acesteea se stabileau categoriile de cetățeni care puteau trece râul Nistru, perioada de aflare în zona din stânga Nistrului și respectiv dreapta Nistrului, dar și instituția sau persoana ce urma a fi vizitată.

Secretarii CC aș PC(b) și cei ai organizațiilor comsomoliste, reprezentanții prezidiumului Sovietului Suprem al CCP, șefii secțiilor CC al PC(b)M deopotrivă cu deputații Sovietului Suprem din URSS și RSSM aveau dreptul să treacă râul Nistru în baza legitimației.

Secretarii comitetelor raionale, orășenești, presedinții comitetelor executive aveau dreptul să treacă prin zona de frontieră doar cu permisul eliberat de organele miliției.

Același document mai prevedea că persoanele care se deplasau în scopuri de serviciu aveau  dreptul să treacă râul Nistru doar în baza permiselor eliberate de organele de miliție la solicitarea responsabililor de la comisariatele poporului[3] sau comandantul unui front.

Persoanele din zona transnistreană care intenționau să se angajeze la serviciu în zona basarabeană pentru a trece râul Nistru erau obligați să dețină permis de trecere eliberat cu acordul celor de la CC al PC(b)M și CCP din RSSM pentru fiecare persoană separat (Anexa nr. 1). Adică toți care soseau în Basarabia erau verificați riguros din punct de vedere ideologic ca să corespundă rigorilor înaintate.  Celor din Basarabia le era interzis să plece la muncă permanentă în zona transnistreană.

De asemenea oamenilor de rând le era categoric interzis de a trece Nistru, fie în zona transnistreană sau basarabeană. Respectivul document a apărut sub girul strict secret și nu a fost adus la cunoștința cetățenilor. Persoanele care din diferite considerente încercau să treacă râul Nistru, erau arestate,  judecate și condamnate la privațiune de libertate conform Codului Penal al RSS Ucrainene, declarat valabil și pe teritoriul RSS Moldovenești.

Grăitor este cazul lui Alexandru Raitabuc din satul Cimișeni, raionul Budești[4] care la 8 ianuarie 1941 a trecut râul Nistru și a fost reținut în localitatea Grigoriopol. La 18 februarie, în baza hotărârii Judecătoriei Populare din Grigoriopol, Al. Raitabuc, anul nașterii 1917, necăsătorit, fără antecedente penale, cărturar, este condamnat în baza art. 80, p. 3 Cod Penal al RSS Ucrainene[5] la doi ani privațiune de libertate în lagărele NKVD-ului fără interdicție în drepturi[6].

La începutul lunii martie, mama acestuia Profira Raitabuc expediază o Plângere adresată Președintelui Judecătoriei Supreme din RSS Moldovenească în care descrie condițiile ce l-au determinat pe fiul ei să plece la Grigoriopol și solicită ca feciorul ei să fie pedepsit în alt mod – prin plata unei amenzi (Anexa nr. 2). Spre regret cazul nu a fost revăzut, iar Al. Raitabuc a rămas cu sentința de a face doi ani de pușcărie pentru simplu fapt că a trecut din zona basarabeană în zona transnistreană a RSSM.

Creată artificial RSSM pe baza teritoriilor a două state RSS Ucraineană și Româna, era firesc să fie mari diferențe între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv prin aceea că din punct de vedere economic partea dreaptă a Nistrului era mai dezvoltată. Și pentru a nu crea dezamăgire în rândurile populației basarabene, noile autorități au interzis prin lege deplasarea locuitorilor în partea cealaltă a Nistrului. Pe râul Nistru se stabilește zonă de frontieră. Aveau permisiunea de a trece peste Nistru doar funcționarii Partidului Comunist și de stat în baza unor permise eliberate centralizat. Celelalte categorii de cetățeni nu aveau permisiunea de a trece peste Nistru, iar cei care din diferite considerente treceau zona de frontieră erau pedepsiți cu ani de privațiune de libertate.

ANEXE

Anexa nr. 1

B 5/29                                                                                                          Strict secret

Nr. 274

Despre ordinea intrării și ieșirii din Basarabia

prin zona de frontieră de pe râul Nistru[7]

Decizia CCP din RSS Moldovenească și CC al PC(b) al

Moldovei din 5 octombrie 1940

În scopul întăririi regimului de permise în zona de îngrădire a frontierei pe râul Nistru de propus șefului trupelor de frontieră a NKVD-ului din RSS Moldovenească să stabilească următoarea ordine de intrare și ieșire în Basarabia prin zona de îngrădire:

  1. Secretarii CC al PC(b) și TCL[8] din Moldova, președinții și membrii Prezidiumului Sovietului Suprem din RSS Moldovenească, președintele CCP din RSS Moldovenească împreună cu adjuncții, comisarii poporului din RSS Moldovenească împreună cu adjuncții, șefii Secțiilor CC al PC(b)M și deputații Sovietului Suprem al URSS și RSS Moldovenească  – pot trece prin zona de frontieră în baza legitimației.
  2. Secretarilor comitetelor raionale, comitetelor orășenești, președinților comitetelor executive raionale, orășenești și județene li se permite trecerea prin zona de frontieră în baza prezentării permisului eliberat de organele miliției din RSS Moldovenească.
  3. Celelalte persoane, care se deplasează în scopuri de serviciu, pot trece în baza permiselor eliberate de organele de miliție la solicitarea șefilor comisariatelor poporului și comandantului unui front. Chemarea la serviciu permanent în Basarabia se va face doar cu sancțiunea CC al PC(b)M și CCP din RSS Moldovenească în fiecare caz concret.
  4. De obligat organele Miliției să respecte cu strictețe p. 2 și p. 3 a prezentei Decizii.

Președintele CCP din RSSM                                                                      /Konstantinov/

Secretarul CC al PC(b)M                                                                           /Borodin/

                                                                                                                       Anexa nr. 2

Președintelui Judecătoriei Supreme din RSSM

de la cetățeanca satului Cimișeni, raionul Budești[9]

Raitabuc Profira Afanasievna

[înregistrată la 5 martie 1941][10]

Plângere[11]

            Vă rog ca președinte al Judecătoriei Supreme din RSSM să examinați plângerea mea și să mă anunțați.

Feciorul meu mai mare Raitabuc Fiodor Andreevici, născut în anul 1894, a fost luat la armată în 1914 și nu s-a mai întors acasă. La deschiderea basarabiei, eu am primit prin intermediul sovietului sătesc o scrisoare de la dânsul, adică de la Raitabuc F.A. pe care de atâțea ani nu l-am văzut.

Feciorul meu mai mic Raitabuc Alexandru Andreevici, născut în anul 1918[12] când a primit pașaportul a hotărât să treacă hotarul peste Nistru la fratele mai mare, care locuiește în Grigoriopol. Și iată că pe data de 8 ianuarie la trecerea frontierei a fost reținut de grăniceri, care l-au dus la miliție. Pe data de 18 februarie a fost judecat în localitatea Grigoriopol la doi ani de detenție în închisoarea din Tiraspol din lagărele NKGB-ului…[13]

Vă rog să-l eliberați, deoarece eu sunt bătrână și singură, dacă legea permite să-l eliberați -  eliberați-l, iar dacă nu, Vă rog să-l pedepsiți în alt mod, amendă, pentru că el nu a știut legea. Nimai ca el să fie lângă mine pentru că este foarte greu de una singură. Vă rog să-mi răspundeți și să nu-mi refuzați rugămintea.

Semnătura /Raitabuc/


[1] Vezi Legea cu privire la crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Unionale în Formarea RSSM și crearea PCM. Culegere de documente și materiale, Chișinău, Cartea moldovenească, 1986, pag. 236-237.

[2] Cugetul. Revistă de istorie și științe umanistice, 1993, nr. 5-6, pag. 58-59.

[3] De la ministere.

[4] Actualmente raionul Criuleni.

[5] Art. 80, p. 3. Pentru încălcarea drepturilor de intrare și de a locui în zona de frontieră și în zonele de frontieră interzise și anume: de a intra fără permisiunea organelor Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne din URSS în fâșia de frontieră și în zonele de frontieră interzise, pentru transmiterea permisului altor persoane, pentru folosirea permisului altei persoane, dar și pentru refuzul de a înregistra permisul eliberat, -

privațiune de libertate în lagăr pentru o perioadă de la un an la trei ani. (Ugolovnyi kodeks URRS primeneaemyi na territorii Moldavskoi SSR v sootvetstvii s Ukazom Prezidiuma Verhovnogo Soveta SSSR ot 14 dekabrea 1940 g. ”O vremennom primenenii Kodeksov Ukrainskoi SSR na territorii Moldavskoi SSR”, Moskva, Iuridiceskoe Izdatelistvo Narodnogo Komissariata Iustitsii Soiuza SSR, 1941, str. 50).

[6] ANRM, F. 283, Inv. 2, dos. 30 (p.I), f. 143.

[7] ANRM, F. 283, Inv. 6, dos. 207, f. 27.

[8] Tineretul Comunist Leninist din Moldova (Comsomolul)

[9] Actualmente raionul Criuleni.

[10] Plângerea este scrisă în limba rusă.

[11] ANRM, F. 283, Inv. 2, dos. 30 (p.I), f. 146-147.

[12] În sentința Judecății este indicat anul 1917.

[13] Ulterior se descrie situația familiară a celui arestat.

Leave a Reply