NU

La referendumul din 16 martie, la care a fost decisă soarta peninsulei Crimeea, majoritatea românilor care locuiesc în această regiune au votat pentru alipirea republicii autonome din componența Ucrainei la Federația Rusă. Nicolae Untilă, președintele asociației moldo-române din Crimeea, cu sediul la Simferopol, ne-a spus că românii au ales să susțină dorința majorității populației din peninsulă, cea rusofonă, pentru a se bucura de un trai mai bun în noul stat. Deși a recunoscut că drepturile populației din peninsulă, inclusiv ale românilor, nu au fost încălcate, dar nici protejate până acum, venirea la conducerea Ucrainei a forțelor politice pro-occidentale, considerate și naționaliste, i-a îngrijorat și i-a făcut să creadă că privilegiile de care se bucurau vor fi puse în pericol.

Solicitat să ne enumere motivele pentru care au optat să trăiască de acum încolo în Rusia, Nicolae Untilă, fost ofițer, ne-a oferit exemplul pensiei de trei ori mai mare pe care o primesc foștii militari din Rusia. Potrivit lui, oamenii de rând o duc greu în Crimeea din cauza veniturilor reduse și a prețurilor prea mari. Se descurcă mai bine cei care locuiesc pe litoral și obțin bani din turism, spre deosebire de locuitorii din stepa peninsulei.

În Crimeea sunt aproximativ 36 000 de români moldoveni. Majoritatea locuiesc preponderent în satele din raioanele Lenin, Djankoi, Kerci, Saki, dar și în orașul Simferopol. Nicolae Untilă se mândrește că reprezentanți ai comunității românești din regiune au ajuns să dețină funcții importante în societatea crimeeană. Sunt profesori, procurori, academicieni, scriitori, oameni de cultură, iar o bună parte din ei participă și la activitățile culturale pe care Asociația moldo-română le organizează cu diverse ocazii. Începând cu anul 2008, în Crimeea a fost organizat festivalul tradițional romnesc „Mărțișor”, la care au fost invitați reprezentanți din cele trei comunități istorice de români din Ucraina – Maramureș, Bucovina și Bugeac, dar și ai consulatului general al României de la Odesa. „Numai Anatol Fetescu (președintele asociației naționale a moldovenilor din Ucraina – n.red.) a refuzat să vină. El a spus că dacă vin românii, nu va veni niciodată. Dar noi suntem o asociație culturală, nu facem politică. Trebuie să ne bucurăm de cultura și tradițiile noastre”, spune Nicolae Untilă, depănând amintirile. Asemenea întâlniri mai au loc de ziua lui Mihai Eminescu, la sărbătorile naționale ale Republicii Moldova din 27 și 31 august, precum și de 1 decembrie – Ziua Națională a României.

moghilev cu romanii

Se mândrește și cu tânăra generație de români, care reprezintă tradițiile strămoșilor la festivalurile minorităților etnice din peninsulă. „În noiembrie 2014, la festivalul etniilor, copiii noștri au fost singurii care au cântat în limba maternă, iar președintele din acea perioadă a Consiliului de Miniștri din Crimeea, Anatolii Moghiliov, ne-a lăudat pentru că nu uităm cultura, tradițiile și obiceiurile noastre. A subliniat că viitorul nostru este cultura și noi ne-am bucurat, îndeosebi copiii care au cântat”.

Biroul asociației moldo-române din Crimeea include și o bibliotecă cu carți românești pentru copii și adulți, pe care le-a adunat din donații, iar la muzeul de etnografie din același oraș există un colț cu exponate aduse din Republica Moldova, specifice culturii basarabenilor.

Cunoașterea și păstrarea limbii române în rândul comunității de români din Crimeea devine o problemă, atâta timp cât se formează multe familii mixte. Probabil că prezența unui profesor de limbă română, care ar accepta să îi învețe pe copii limba maternă la o școală duminicală ar fi o soluție.

În viziunea liderului românilor din Crimeea, evenimentele violente din Kiev, care mai apoi s-au răspândit și în alte orașe din Ucraina, au fost una din consecințele politicii duplicitare a fostului președinte, Viktor Ianukovici, care făcea promisiuni de aderare atât Uniunii Europene, cât și Uniunii Vamale (Rusia-Belarus-Kazahstan).  „Un președinte nu trebuia să se comporte astfel. Trebuia să explice oamenilor care sunt avantajele si dezavantajele Uniunii Vamale sau ale Uniunii Europene. Dar el nu a procedat astfel. Dacă făceau un referendum, în toată țara, atunci oamenii se exprimau și vedeam care este mersul Ucrainei”,  precizează cu convingere Untilă, optimist și cu încredere în viitor, bazându-se pe felul de a fi al românilor. Totodată, spune că nu va renunța la asociația pe care o conduce, odată ajunși în Rusia, și că va ține în continuare legătura cu etnicii români din Odesa, Cernăuți și Transcarpatia. „Românii moldoveni sunt oameni lucrători, nu politicieni. Eu cred că și în componența Rusiei noi vom rămâne uniți. În Rusia sunt moldoveni,  astfel vom și mai mulți”, spune el. „Noi ne vom descurca,oriunde vom fi”, a conchis Nicolae Untilă, atunci când l-am întrebat despre cum vede viitorul noii republici anexate la Rusia.

Tatiana Bernevec

Leave a Reply