2

Viorel Baetu – Germania (AJRP – Europa)

Homo locum ornet, non ornat homonem locus (Omul sfințește locul, nu locul pe om)

„-Domnule primar cărui partid politic aparțineți?

-Partidului din Șinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucuș primarul comunei.

Am căutat zadarnic acest partid între zecile de formațiuni politice care împânzesc teritoriul geopolitic al României (multe din ele, de pomană), nu l-am găsit!

-E un partid al sufletului, m-a lămurit primarul”

 Aniversarea a 250 de ani de la înființarea comunei Șinca Nouă, a prezentat bilanțul realizărilor comunei din ultimii ani, pe un fundal de istorie laică și istorie  bisericească, care a străbătut permanent ca un fir roșu toată această manifestare.

 În anul 1764, an de prigoană în Imperiul Austro – Ungar, 88 de familii din Șinca Veche, pentru a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste creste și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în padurile situate in amonte pe valea Șincii s-au oprit și s-au asezat in jurul unei manastiri ortodoxe situate pe dealul “Ghie”. Au defrișat pădurile, au desțelenit glia și au creat o nouă așezare, Șinca Nouă, care cu timpul a devenit cea mai mare comună din țara Făgărașului.

„Epoca de aur” comunistă a adus locuitorilor numai necazuri, refuzul de a intra în colectivă făcându-i pe șincani să-și piardă statutul de comună, fiind înregimentați  brusc și fără drept de apel în comuna Poiana Mărului cu toate consecințele negative care izvorau din aceasta.

Lupta pentru redobândirea titlului de comună a  continuat în anii după revoluție și de abia în 10 mai 2002, primarul Dumitru Flucuș cu multă sudoare plus un munte de dosare, a repus Șinca Nouă la locul cuvenit între cele 2.859 de comune din România, ba mai mult astăzi Șinca Nouă este una din cele 20 de comune care au primit titlul de  „sat European” și este înfrățită cu comuna ecologică  Wulkow din Germania.

 Şi acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Șinca Nouă și ai lui consăteni.

-Mitruț (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în sat, telefonul, ne-a legat la canalizare și la gaze, acum avem apă curentă și face drumurile să fie bune, a făcut biserica, școala, primăria și se grijește de noi. E un primar foarte bun și e un om de omenie, îl caracteriza un sătean, care avea frumoasa vârstă de 82 de ani și  trăia aici de când se știa.

Dumitru Fulcuș este un om care polarizează, are viziunea viitorului și luptă cu hotărâre, înfăptuind pas cu pas, cu înțelepciune, dăruire și muncă, multă, multă muncă acel model de sat românesc, pe care și-l doresc toți românii.

Într-un interviu dat la televiziune cu ocazia primirii din partea „Asociaţiei Comunelor din România” a distincției ,,primar de 4 stele” spunea:

”..mi-am împărţit sarcina de edil pe două componente principale: ridicarea infrastructurii săteşti şi schimbarea mentalităţii tinerilor din comună. Să schimb mentalitatea copiilor dintr-un mediu sătesc mi-a fost cel mai greu. Tinerii din mediul rural au un complex ridicat de inferioritate, când termină cele 8 clase şi merg la oraş la liceu. Şi nu pentru că nu ar fi şi ei inteligenţi ori învăţaţi cu morala şi bunele maniere! Le-am explicat că nu sunt mai prejos decât colegii lor de la oraş, că tradiţionalitatea satului nu exclude modernismul oraşului… Au prins atât de bine învăţătura, încât astăzi nu e weekend, fără să nu se întoarcă în sat toţi elevii şi toţi studenţii care învaţă prin alte părţi!”

1

 În biroul primarului și pe coridoarele primăriei, nu vezi decât icoane pe sticlă pictate de copiii de la cercul de pictură din sat, iar portul național este purtat cu mândrie de tineretul și copiii din Șinca Nouă, asta spune multe, dacă nu totul.

Corul și echipa de dansuri (care au participat la multe festivaluri, atât în țară cât și în Polonia Italia Belgia Germania, Turcia), fanfara (pentru care primăria a cumpărat instrumentele), cursurile de limbă germană, sărbătorile tradiționale, sunt toate părți componente ale unui proiect ambițios, îmbinarea modernului cu tradiția populară, creerea unui microcosmos sătesc autentic, care să ducă la menținerea valorilor regionale tradițonale și la stabilitatea demografică a comunei.

Două întâmplări pe care eu (reporterul) le-am trăit „live” cum se zice la televizor și care mi-au arătat cine este omul, nu primarul Dumitru Fulcuș.

1) Suntem în plină pregătire pentru sărbătorirea celor 250 de ani de la înfințarea comunei. Primarul de care trag toți, aleargă de la un punct de organizare la altul, dă sfaturi ia hotărâri, răspunde la telefonul mobil care sună într-una, are grijă să se ocupe de oaspeții din Germania care chiar au sosit și deodată în mijlocul acestui tumult, o bătrânică îl trage de mână și începe să-i povesctescă ceva iar după expresia feței se vede că e ceva ce o necăjește. El se oprește, o ascultă cu atenție preț de câteva minute și în final o liniștește.

Ei bine în aceste câteva minute pentru Mitruț (primarul) nu a existat nimic mai important decât această bătrână și un ochi de jurnalist nu e ușor de păcălit!

2) Primarul împreună cu delegația românilor din Diasporă e la nana Maria care le face scovergi tradiționale. Sună telefonul și primarul după ce schimbă câteva vorbe, se scuză pentru că ne părăsește și pleacă.

A doua zi ne povestește, că și-a pus cizmele și a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu miliția din încă două comune într-o acțiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reușit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată.

-Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru și omul rămânea cu paguba, ne-a spus primarul în final.

Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitruț ………  se grijește de noi.”

 Cei cinci stâlpi, pe care s-a clădit acest edificiu, numit Șinca Nouă, care pe drept cuvânt se poate numi „un sat românesc model”, se numesc:

Credință, muncă, istorie, tradiții și  Dumitru Flucuș, omul potrivit la locul potrivit.

(Va urma)

                                                          Mömbris (Germania) 26.07.2014

Leave a Reply