Înfaţa şcoliiDin considerentul că excesul de modestie este o prostie, îmi vom permite câteva reflecţii şi sugestii la capitolul unei activităţi desfăşurate la baştină, în  Gordineşti, Rezina. A fost a treia activitate anuală la gimnaziul din satul natal. De mai multe ori suntem prezenţi cu oameni valoroşi: scriitori, eroii războiului de la Nistru. După mine, putem vorbi de o reuşită pentru toți participanții. Evenimentul ţine de Ziua Drapelului de Stat, celebrată la finele lui aprilie. D-na Ludmila Cibotar, directoarea gimnaziului, a precizat că în acest context, se desfăşurase în ajun și un careu festiv.

După o scurtă prezentare a celor sosiţi din Chişinău, bunii mei prieneni au purces la discursuri şi prezentări. Alexandru Chirilenco, locotenet major, şeful Muzeului Armatei Naţionale de la Centrul de Cultură şi Istorie Militară a adus la cunoştinţă că activitatea se încadrează perfect în suita manifestărilor care ţin de Ziua Drapelului şi a Stemei de Stat, simbolurile oficiale ale suveranităţii şi independenţei ţării noastre. Ziua Drapelului de Stat este marcată în Republica Moldova începând cu anul 2010. Participarea la activitate este o dovadă a implicării militarilor în manifestările naţional-patriotice privind istoria Tricolorului. Reamintim, Tricolorul a fost desemnat oficial de primul Parlament al Republicii Moldova pe 27 aprilie 1990. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită pe 23 aprilie 2010. Muzeul armatei a expus în faţa participanţilor două drapele tricolore: unul a Sfatului Ţării, iar al doilea – al regimentelor moldoveneşti care în anii 1917-18 au avut o contribuţie covârşitoare la evoluția de mai apoi a meleagului nostru.

IMG_20150428_135203

Domnul Vasile Zgardan, legiuitor în primul parlament al Moldovei, a povestit despre acele zile zbuciumate de renaştere naţională, când a apărut Tricolorul ca simbol al statalităţii şi a fost semnată Declaraţia de independenţă. Apropo, printre semnatarii Declaraţiei s-a aflat şi fostul parlamentar. Pentru gimnaziu a fost oferită copia Declaraţiei restaurate. După cum se ştie, în aprilie 2009, în mod inexplicabil, originalul a dispărut şi a fost nevoie ca actul să fie resemnat și restabilit. Pentru aceasta, mulţi din foștii semnatari au fost reuniţi la Chişinău, venind nu doar din Republica Moldova, dar şi din alte colţuri ale lumii.

Discursul domnului George Kutubidze, preşedintele Asociaţiei de Prietenie Georgia –Republica Moldova, a fost ascultat cu un deosebit interes. Ţările noastre au o istorie asemănătoare, au probleme de ordin social şi se confruntă cu fenomenul separatismului. Însă speranţa nu moare, depinde de modul în care vor fi educaţi tinerii din zilele noastre, de modul în care aceştia vor accede în viaţa matură, de felul în care se va altoi sentimentul de dragoste de ţară, de baştină şi de istoria adevărată.     

la tabla

Veronica Boldoişor, muzeograf la Muzeul Naţional de Literatură „M. Cogâlniceanu” din Chişinău, a ținut un  discurs deosebit de emoţionant. Multă vreme, fiind copil, şi-a petrecut viața în sat. Cimitirul din localitate adăpostește și  mormintele rudelor sale. Este laureată a Concursului Naţional de Dramaturgie, ediţiile 2002, 2003, 2004, autoare a spectacolelor „Cămaşa norocului”, „Pădurea de argint” şi a cărţii de eseuri „Doruri latente”. În faţa celor prezenţi a vorbit şi despre ultimul său studiu  „File din viaţa unei biserici şi a unui mitropolit” dedicat lui  Gurie Grosu,  mitropolit în perioada interbelică.

Mariana Ţaranu, doctor în istorie, vicerector la academia  de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii, autoare a mai multor lucrări științifice recunoscute, a ţinut să menţioneze că tinerii prezenţi în sală sunt de fapt cei care, cu propriile mâini, îşi făuresc destinul, totul depinzând de scopul propus şi perseverenţa fiecăruia. A prezentat recenta sa lucrare – „Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupaţi (1947 -1953). Volumul cuprinde un şir de scrisori ale oamenilor din satele şi oraşele RSSM, adresate conducătorului URSS Iosif Stalin, scrisori în care descriu condiţiile dezastruase la care au ajuns.

DSCN2658

Opt elevi, dintre cei mai buni, au primit cadou cărţile cu dedicaţii speciale.

O altă surpriză plăcută a fost intervenţia în faţa celor prezenţi a doamnei Valentina Ciobanu, care este deja a doua oară la gimnaziul din sat, venită şi ea cu o donaţie de carte pentru biblioteaca şcolii. De notat că biblioteca s-a ales cu un nou set de carte românească, util pentru profesori şi elevi. Cu efortul profesorilor  şi elevilor a fost prezentată o manifestare culturală cu pronunţat accent patriotic, de dragoste față de neam şi limba română. O bună parte din versurile şi piesele muzicale îl aveau ca autor pe acdemicianul Nicolae Dabija.

DSCN2691

În mod deosebit suntem recunoscători doamnei directoare Ludmila Cibotar şi profesorilor Valeriu Rîbac, Maria Ciapă şi doamnei Lucia Burjacovschi-Popa. Activitatea e o dovadă că nu e totul pierdut în ţară şi în satele nostre. Profesorii basarabeni apar ca model de profesionalism, cumsecădenie, demnitate, bun-simț. Şi mai avem o concluzie: în localităţile rurale sunt necesare asemenea întâlniri. Este util să vizităm lăcaşele unde am studiat, suntem datori profesorilor care împreună cu părinţii noştri au investit în noi. Suntem obligaţi, în măsura posiblităţilor, să susţinem viitorul copilaşilor de la sate.

Col (r.) Andrei Covrig

Leave a Reply