Interviu cu Valerii Ianioglo, primul adjunct al bașkanului Autonomiei Găgăuzeunnamed

 

Stimate domnule Valerii Ianioglo, care este poziția liderilor din autonomia Găgăuză față de evenimentele curente din Ucraina?

Liderii Găgăuziei nu pot influența evoluția evenimentelor din Ucraina, de aceea poziția noastră constă în monitorizarea celor ce se întâmplă. Refuzăm să facem anumite recomandări concrete, pentru a nu afecta atitudinea față de Găgăuzia, în general, și față de găgăuzii care locuiesc pe teritoriul Ucrainei, în special.

Cum etichetați evenimentele din Crimeea, dar și din alte orașe din estul și sudul Ucrainei, unde există mișcări împotriva noii puteri de la Kiev?

Situația din Crimeea este foarte complicată, evoluând în direcția obținerii autonomiei Crimeii în componența Rusiei. Este o perspectivă pe termen lung. La ora actuală devine clar că Republica Autonomă Crimeea va deveni un stat care nu va fi recunoscut de majoritatea statelor importante din lume. Va fi o a doua Transnistrie. Noua formațiune statală va fi recunoscută doar de Rusia și alte câteva state.

Bașkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, i-a invitat pe milițienii din detașamentul cu misiuni speciale „Berkut” să se trateze în spitalele din Comrat, după evenimentele violente de pe Maidanul din Kiev.  Este oportună o astfel de invitație?

Eu sunt de părere că batjocura asupra colaboratorilor „Berkut” demonstrează încă o dată dublele standarde utilizate de statele Uniunii Europene în procesul de evaluare a acțiunilor structurilor oficiale și neoficiale. Având în vedere acest aspect, consider că toți oamenii care au avut de suferit de pe urma acțiunilor violente în zone concrete, au dreptul la o atitudine umană față de ei. Prin urmare, a fost vorba despre un gest de omenie și binefacere, atunci când au fost invitați pentru tratament oamenii care și-au făcut datoria față de țara pentru care au depus jurmânt de credință.

În ajunul referendumului din 2 februarie, ați declarat că plebiscitul va fi o ocazie de a le aminti autorităților de la Chișinău despre existența autonomiei găgăuze. Considerați că sunteți abandonați?

Particip cu regularitate la ședințele Guvernului, la care sunt examinate proiecte de hotărâri ale Republicii Moldova, care reglementează activitatea structurilor din toate domeniile de activitate ale statului. Când eu, făcând trimitere la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), propun să fie operate modificări la articole concrete la proiectele discutate, observ nedumerirea membrilor Guvernului. În procesul de discuții pe proiecte concrete, pentru mine devine evident faptul că membrii Guvernului fie nu vor să țină cont de legea menționată mai sus, care este o consecință a acordului politic dintre reprezentanții popoarelor moldovenesc și găgăuz din decembrie 1994, fie nu cunosc absolut deloc această lege. Cred că este problema lor, dar acest lucru nu le permite să ignore existența legii în baza căreia există autonomia.

Ce veți face cu rezultatele referendumului, atâta timp cât plebiscitul nu este recunoscut de Chișinău, iar Procuratura Generală desfășoară o anchetă?

Rezultatul referendumului privind stabilirea vectorului de dezvoltare a Moldovei a fost votul majorității absolute a populației carere locuiește în Găgăuzia în favoarea relațiilor economice cu Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. „Pentru” au votat peste 68 000 de alegători din autonomie. Aderarea la Uniunea Vamală nu presupune renunțarea la unele obligații internaționale pe care le are Republica Moldova, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană presupune renunțarea la o parte considerabilă a atribuțiilor republicii, iar Moldova intră, de facto, sub o administrare externă. Rezultatele acestui referendum consultativ nu implică nicio recunoaștere. Rezultatele trebuie să fie luate în considerare de către conducătorii statului moldovenesc atunci când iau decizii privind dezvoltarea țării. Cât despre referendumul legislativ privind statutul Găgăuziei, legiuitorii au decis că acesta ține de competența autonomiei, în baza Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), de aceea rezultatele au fost aprobate de către Adunarea Națională a Găgăuziei și nu necesită o altă recunoaștere din partea cuiva.

În contextul evenimentelor din Ucraina, există opinii potrivit cărora referendumul din Găgăuzia este o provocare a Rusiei, menită să destabilizeze Republica Moldova. Cum comentați aceste afirmații?

O asemenea abordare este considerată comodă pentru cei care nu vor să facă nimic pentru Autonomia Găgăuză. La adoptarea celor mai importante decizii în stat sau în anumite regiuni, Europa pune accent pe necesitatea exprimării opiniei alegătorilor. Părerile sunt aflate pe calea plebiscitului, de aceea această cale a fost aplicată și în Găgăuzia. Federația Rusă nu a luat parte sub nicio formă la acest proces. Conducătorii Republicii Moldova, care nu au putut să construiască relații corecte cu o entitate administrativă din componența Republicii, au încercat să facă din Rusia un țap ispășitor. Personal i-am informat de repetate ori pe liderii de la Chișinău despre tensionarea nejustificată a atmosferei în Găgăuzia, inclusiv prin intermediul partidelor politice, precizând că acest lucru poate duce la consecințe nedorite. Din păcate, ei nu ne-au ascultat. În mass-media conducerea autonomiei a fost catalogată separatistă, ca și toată populația din autonomie. În consecință, am ajuns la dezinformarea populației și separarea Moldovei în două părți ireconciliabile. În aceste condiții nu este recomandată graba pentru semnarea unor acorduri. Este necesară modificarea formei de comunicare cu propriul popor care nu trebuie considerat prost. Uniunea Europeană, care urmărește soluționarea problemelor sale globale în această regiune, nu trebuie să pună interesele sale mai presus de interesele oamenilor care locuiesc în Moldova.

De ce locuitorii autonomiei găgăuze nu vor un viitor în Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană este o uniune de state, iar aderarea presupune renunțarea la o parte din suveranitate, de altfel, ca și aderarea la Uniunea Eurasiatică. Aderarea la Uniunea Vamală este șansa de a obține resursele de energie la un preț mai mic, ceea ce va da posibilitatea dezvoltării industriei în Moldova. Țara noastră are nevoie de cel puțin 10 ani pentru ca producția de la noi să corespundă standardelor europene. În caz contrar, încă o parte considerabilă a cetățenilor din Republica Moldova și autonomie (foarte apropiată mie) va pierde locuri de muncă și va fi nevoită să imigreze în alte țări pentru asigurarea existenței. Eu numesc acest fenomen o deportare economică, deoarece lipsesc programele speciale pentru Găgăuzia, unde locuiesc în cea mai mare parte găgăuzi. Fiind unul dintre conducătorii autonomiei, sunt împotriva inițiativelor și deciziilor pripite, care distrug viitorul poporului meu, indiferent din ce parte vin aceste inițiative.

Considerați că starea de spirit din Găgăuzia ar putea influența și Sudul Basarabiei, parte a Ucrainei,  unde locuiește o importantă comunitate de găgăuzi?

Găgăuzii au o caracteristică – fiecare găgăuz în parte are personalitate individuală. Cu toate acestea, ei sunt oameni disciplinați care respectă legea, sunt atenți și respectă ceea ce le recomandă liderii lor. Găgăuzii din Ucraina, din câte știu eu, consideră că Găgăuzia este patria lor care apără interesele poporului găgăuz. De aceea eu nu pun la îndoială că găgăuzii care locuiesc în vecinătatea din Ucraina urmăresc situația din Găgăuzia și țin cont de recomandările făcute în autonomie, care se referă la păstrarea națiunii noastre. Toate procesele din autonomie influențează inclusiv populația găgăuză din Ucraina.

Cum vedeți soluționarea acestei probleme, când poziția pro răsăriteană a majorității  găgăuzilor este într-o totală contradicție cu aspirațiile europene ale majorității cetățenilor moldoveni?

Dumneavoastră aveți o viziune greșită despre tendința populației Moldovei în ceea ce privește alegerea direcției de dezvoltare. Am răspuns mai sus la această întrebare. Consider că este nevoie de organizarea unui referendum pentru a afla opinia locuitorilor republicii despre ce fel de vector de dezvoltare ar trebui să aibă țara lor.

Adepții mișcării „Edinaia Gagauzia” („Găgăuzia Unită”) au înaintat candidatura Dvs. la funcția de bașkan. Veți candida pentru această funcție?

Sigur, sunt recunoscător colegilor mei, membri ai grupului de inițiativă privind organizarea referendumului. Majoritatea dintre ei sunt și membri activi ai organizației „Edinaia Gagauzia” din autonomie. Ei au avut încredere și m-au propus în unanimitate pentru a candida la funcția de Bașkan al Găgăuziei. Voi merge în campania electorală în calitate de candidat independent. Sunt absolut convins că un candidat propus de un partid nu este capabil să soluționeze majoritatea problemelor populației din autonomie. Un asemenea candidat mereu se va uita spre stăpânii săi în persoana șefilor de partide.

Cu ce partid politic din Moldova aveți o colaborare mai bună și care sunt preferințele electorale ale găgăuzilor? 

Am relații bune cu mulți lideri de partide politice naționale, ceea ce, în pofida contradicțiilor existente în ceea ce privește respectarea legii noastre, mi-a permis să soluționez problemele economice ale autonomiei. Dar o apropierea prea mare cu oricine dintre ei aduce un prejdiciu politic autonomiei. Despre preferințele politice ale populației găgăuze vom afla la următoarele alegeri parlamentare.

Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a propus excluderea bașkanului din componența Cabinetului de Miniștri, după cum a fost exclus acum câțiva ani și primarul de Chișinău. Cum comentați?

 În condițiile în care Bașkanul nu are putere să influențeze hotărârile adoptate de Guvern, nu văd oportunitatea participării Bașkanului la ședințele Executivului. Vreau să subliniez că aflarea  Bașkanului în rândul miniștrilor prezintă un interes, în primul rând, pentru organele puterii centrale, dar nu pentru autonomie. Prezența Bașkanului la ședințele Guvernului de multe ori legitimează deciziile executivului, care încalcă Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). De aceea eu consider că excluderea Bașkanului din componența Cabinetului de Miniștri va fi încă un element de confruntare. Dacă se va întâmpla, acest pas va duce la situația în care organele centrale din Moldova și puterea din Găgăuzia vor trece la perfecționarea mecanismului de influență a Găgăuziei asupra deciziilor adoptate de Guvern și Parlament, care nu ar mai fi în contradicție cu legea menționată mai sus. De asemenea, organele puterii centrale și cele din autonomie vor putea să se înțeleagă asupra mecanismului de control eficient asupra deciziilor luate de puterea din Găgăuzia.

Ce îi face pe găgăuzi să amenințe cu dreptul lor la independența față de Republica Moldova, în condițiile în care, din punct de vedere istoric, găgăuzii au fost bine primiți acum câteva sute de ani pe teritoriul actual al Republicii Moldova și au avut condiții bune pentru păstrarea identității și culturii găgăuze?

La momentul populării Basarabiei de sud (Bugeac) de către coloniști (găgăuzi, bulgari, germani ș. a.), acest teritoriu era parte a Imperiului Rus, de unde au fost evacuați tătarii nogai, aliații hanului din Crimeea și Porții Otomane. Respectiv, statul moldav nu a avut niciun rol  în procesul de așezare a găgăuzilor în Bugeac și nici nu putea avea. În general, partea de sud a Basarabiei (Bugeac) aproape niciodată nu a fost în componența Țării Moldovei și găgăuzii și-au păstrat, spre deosebire de Bulgaria și în special România, cultura lor și identitatea numai datorită politicii naționale a Statului Rus, care a creat condiții favorabile în acest sens. În istoria recentă noi suntem recunoscători poporului moldovenesc, care a putut face o apreciere corectă a situației de la sfârșitul secolului XX, astfel încât găgăuzii și-au constituit statalitatea pe teritoriul Moldovei.

Domnule Ianioglo, Dvs. sunteți reprezentantul elitei găgăuze și ați luat parte la cele mai importante evenimente legate de soarta autonomiei. Cum vedeți viitorul regiunii și ce vă doriți pentru găgăuzi?

Cel mai bun lucru pentru Găgăuzia este să trăim în componența statului moldovenesc independent. În această țară trebuie să se țină cont și de interesele populației din autonomie. Nu ar trebui să fie încălcate competențele. Sunt necesare unele modificări constituționale și introducerea în legea supremă a celor mai importante cerințe din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. În viitorii 20 de ani Moldova nu trebuie să adere la nicio uniune care să  ducă la pierderea suveranității. În cazul în care elita moldovenească nu va fi capabilă să delimiteze clar puterile în interiorul statului și, mai ales, în problemele legate de autonomia găgăuză, atunci perspectiva destrămării statului Republica Moldova obține un contur tot mai real.

Vă mulțumesc.

Interviu realizat de Tatiana Bernevec

Leave a Reply