Comisia electorală centrală din Ucraina a anunțat recent numărarea a 100% din procesele verbale de la alegerile prezidențiale anticipate, care au avut loc pe 25 mai. Rezultatul final – 9 857 308 de persoane (54,7%) dintre alegători au votat pentru alegerea lui Petr Poroșenko în funcția de președinte al Ucrainei. Inaugurarea acestuia este programată pentru data de 7 iunie. În ajunul alegerilor, Petr Poroșenko a făcut câteva promisiuni, legate de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, realipirea Crimeei, stabilizarea situației în estul țării și normalizara relațiilor cu Moscova.

În ajunul alegerilor, candidatul Petr Poroșenko a făcut o vizită și la Cernăuți, unde a avut o întrevedere cu reprezentanții Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”. Scriitorul bucovinean Vasile Tărâțeanu, ne-a spus care sunt așteptările etnicilor români din Bucovina de nord de la noul șef de stat.

D-le Tărâțeanu, ce s-a discutat cu Petr Poroșenko la întâlnirea din Cernăuți, din ajunul scrutinului?

Noi, românii din Bucovina, am avut o întâlnire cu domnia sa și i-am pus mai multe întrebări legate de drepturile minorităților naționale, de păstrarea școlilor românești. Poroșenko a promis că toate drepturile noastre, prevăzute în Constituție, vor fi respectate și nu vom fi constrânși în niciun domeniu. Sperăm că opțiunea pe care dumnealui o susține, cea proeuropeană, va fi bună pentru țară, iar noi nu vom pierde din pozițiile câștigate până acum datorită legii privind limbile minorităților etnice din Ucraina, care a permis ca limba română să obțină statut de limbă regională în localitățile românești. Sperăm că bunul Dumnezeu îi va da puterea de a opri această confruntare gravă din estul Ucrainei.

Românii din Ucraina l-au votat în mare parte pe Poroșenko?

Da, dar o bună parte dintre români au susținut-o și pe Iulia Timoșenko. Și ea a avut foarte mulți susținători, dar pe primul loc a ieșit Petr Poroșenko. Ion Popescu (deputatul de etnie română din Ucraina, președintele UI „Comunitatea Românească din Ucraina” – n. red.) ne-a spus că Poroșenko este singurul candidat dintre cei 21 care ne înțelege limba și poate discuta cu noi în limba noastră maternă.

Ați discutat în limba română la întâlnire?

Am schimbat câteva vorbe și ne-a spus „eu pot vorbi puțin moldovenește”.

În CV-ul lui a scris că vorbește limba română la fel de bine ca pe cea engleză…

Da, clar, dar atunci a spus astfel… Oricum, este un politician de formulă nouă, cu gândire europeană, este o persoană energică, care și-a câștigat totul prin munca sa, sperăm că cinstită, și contăm pe el că va face totul ca doleanțele proeuropene ale poporului ucrainean să se realizeze.

Urmează schimbări, la nivel local, după aceste alegeri?

În regiunea noastră, înainte de alegeri, au fost schimbați șefii de instituții la educație, cultură, șefii administrațiilor raionale de stat și sperăm că ei vor rămâne, pentru că au fost numiți de președintele a.i. Alexandr Turcinov și prim-ministrul Arsenii Iațeniuk. Majoritatea dintre ei sunt din partidele democratice, aflate la putere. Sperăm că va fi bine, dar noi românii am fost înșelați de atâtea ori, încât nu mai putem avea încredere sută la sută în promisiunile politicienilor. I-am cerut noului șef al administrației regionale din Cernăuți, Roman Vanzureak, ca la numirea șefilor da la direcțiile de învățământ și cultură, adjuncții acestora să fie de etnie română. Este o doleanță perfect legitimă, din punctul nostru de vedere.

Ziarul „Bukovinski novyny” i-a criticat pe liderii comunității române din Ucraina pentru că „ați trecut în tabăra lui Poroșenko”, după ce anterior l-ați susținut pe Viktor Ianukovici.

Minoritățile naționale nu pot fi în opoziție cu puterea. Și în România se întâmplă același lucru. Da, noi am fost susținători ai Partidului Regiunilor. Unele cerințe de-ale noastre au fost îndeplinite de acest partid. Faptul că în ultimul moment fostul președinte Viktor Ianukovici a trădat interesele populației și a schimbat macazul – aceasta este altă problemă. Pentru noi, cei care am votat și am avut încredere în Partidul Regiunilor, a fost o lovitură, dar pe care o suportăm cu demnitate, pentru că noi ca minoritate românească nu am făcut nimic împotriva statului și mereu am optat pentru orientarea proeuropeană a Ucrainei.

Sperăm că noua echipă nu ne va dezamăgi. Bunăoară, în noua comisie parlamentară pentru elaborarea unei noi legi a limbii minorităților etnice există oameni care sunt cosiderați „personalități” de către ucraineni, dar noi îi consideram ca pe niște „indivizi” care aduc mai multe prejudicii decât lucruri bune. Mă refer la Iryna Farion din partidul de extremă dreaptă „Svoboda”. Noi nu o putem respecta pe această persoană, care face propuneri și amendamente la lege, total în detrimentul minorităților naționale, urmărind asimilarea și deznaționalizarea cu forța a minorităților etnice. Deputații de etnie maghiară, română și bulgară nu au fost de acord cu unele prevederi ale legii în curs de elaborare, dar acestea au fost respinse.

Cum s-a întâmplat că românii nu au reprezentant în acea comisie, în timp ce alte etnii au?

Noua putere de la Kiev a decis să abroge limba privind funcționarea limbii minorităților etnice, lege care a fost adoptată de fosta conducere în conformitate cu normele europene. Ea a fost abrogată printre primele și a dus la haosul politic și la răzvrătirea rușilor din Donețk și Crimeea. Rușii din acele regiuni s-au răsculat. Putin numai asta a și a așteptat, pentru a pune în funcțiune planul său cu pretextul de a interveni. Puteau să se concentreze pe alte legi, cum ar fi lupta cu corupția sau imunitatea parlamentarilor… Noi suntem cea de-a treia etnie din Ucraina, din punct de vedere numeric. Primii sunt ucrainenii, urmați de ruși și români. Pentru ca noi să nu fim pe locul trei, am fost divizați în două – moldoveni și români, astfel încât de pe locul 3 am trecut pe locurile 5 și 9. Aceste poziții nu ne oferă multe privilegii. Putem fi lipsiți de unele drepturi, pentru că suntem mai puțini.

Ion Botoș, președintele Uniunii Regionale a Românilor din regiunea Transcarpatia „Dacia”, a precizat că românii maramureșeni își doresc păstrarea acelor puține drepturi, care le-au mai rămas după 23 de ani de deznaționalizare în perioada independenței Ucrainei.

Care sunt așteptările Dvs. după scrutinul prezidențial și de ce ați avut încredere în Petr Poroșenko?

Credem  că este un lucru pozitiv că aceste alegeri au avut loc și că președintele a  fost ales. Acum mai important este cum acest nou președinte va împăca o parte a țării cu cealaltă. Credem că în primele zile de mandat noul șef de stat va trebui să se deplaseze la Donețk și Lugansk, pentru a-i asculta pe acei oameni, iar după aceea  să ia deczii bune pentru toată țara.

Ucraina trebuie să aleagă neutralitatea față de UE și față de Rusia. Nu schimbă nimeni geografia. Rusia va rămâne pe vecie vecinul cel mai mare al Ucrainei și ar trebui ca problemele să fie hotărâte pașnic, să nu moară cetățeni de diferite etnii.

Românii din Maramureș au cântărit de unde va fi „mai mult plus” și l-au ales pe Poroșenko. Evident că nu este candidatul ideal, dar am ales din ceea ce am avut… Noi ne-am dorit un președinte care să recunoască Ucraina egală…

Ne bucurăm că este un cunoscător al limbii române, că este născut în regiunea Odesa și poate-poate va face ceva și pentru românii din Ucraina. Românii din Transcarpatia au declarat limba română drept limbă regională oficială în toate localitățile românești din regiune, inclusiv în raionul Teceu, unul dintre cele mai mari raioane din Ucraina, cu o populație de 190 mii de oameni, dintre care 12,4 % sunt români.

Aceste alegeri au dat un răsuns la toți, inclusiv forțelor naționaliste, care au luat 1%. Asta înseamnă nu mai au dreptul să își facă de cap. Ei strigau că acționează în numele poporului, dar au văzut că nu sunt susținuți.

Leave a Reply