2Andrei COVRIG,

preşedintele Asocoiaţiei de Drept Umanitar, colonel (rez)

25 octombrie curent, Chişinău, Ziua Armatei Române. După decenii, sufletele zbuciumate ale eroilor români înmormântaţi în Cimitirul Militar de la Botanica de Jos, sper s-au mai înmuiat. La fel și cele ale ostașilor austrieci, ruşi, cehi, slovaci, francezi şi polonezi căzuţi în cele două războaie mondiale. În această frumoasă zi de toamnă, eroii au fost pomeniţi cu onoruri militare. Un asemenea eveniment s-a produs în premieră după război. Evenimentul a avut loc datorită efortului conjugat al Ambasadei României la Chişinău, a ministrului apărării Valeriu Troenco şi a şefului Marelui Stat Major, general de brigadă Igor Gorgan.

Cimitirul Eroilor, cunoscut în documentele timpului sub denumirea de  Cimitirul de Onoare, a fost înfiinţat în anii Primului Război Mondial. Imediat după Unire, necropola este preluată în gestiune de autorităţile române şi sunt îndeplinite ample lucrări de reconstrucţie şi amenajare. În toamna anului 1942 cimitirul renovat a fost vizitat de regele Mihai I, Regina mamă Elena şi prim-ministrul Mihai Antonescu. În perioada interbelică el devine loc de pelerinaj pentru sărbătoarea Înălţarea Domnului (Ispas).

6

Este vorba de ”Ziua Eroilor”, sărbătoare națională în România, dedicată comemorării celor care au murit în timp ce serveau în forțele armate. În anul 1920, prin decret-lege s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an. România este prima țară care îi comemorează în aceeași zi pe eroii străini și pe cei români. Această dată a fost stabilită ca urmare a Tratatului de la Versailles unde țările beligerante s-au obligat la întreținerea mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a monumentelor comemorative de război dedicate acestora. În timpul comunismului, data a fost schimbată la 9 mai, dar apoi s-a revenit la data inițială.

“Nu vărsați lacrimi pe mormântul eroilor, scria Regina Maria, ci mai curând slăviți-i prin cântece, Așa, ca faima lor să rămână un ecou. Prin legenda veacurilor!”. Ostaşul nu-şi alege războiul şi nu pot înţelege logica sovieticilor. La sfîrşitul anilor cincizeci al secolului trecut, peste cimitir s-a trecut cu buldozerul. În mod uimitor s-au păstrat cei doi piloni din beton armat de la intrare, fără vulturii masivi din bronz care au fost demontați, precum şi scara monumentală spre fosta capelă. Luând decizia de distrugere a Cimitirului Eroilor din Chişinău şi construcţia Institutului de Pneumologie şi Ftiziatrie (între timp dărâmat şi el), autorităţile sovietice  n-au ţinut cont nici de faptul în 1944 în cimitir şi-au găsit locul de veci inclusiv ostaşi sovietici.

Necruțătoare s-au dovedit a fi şi autorităţile “noastre” comuniste. O parte a cimitirului a fost alocată pentru construcţia centrului comercial “Jambo”, iar în octombrie 2007, o altă parte a fost vândută unui agent economic. Astfel, mormintele eroilor au devenit obiect de tranzacţie comercială. Nici până acum nu se cunoaște persoana care a „privatizat” cimitirul militar, nici nemernicii demnitari din autorităţile centrale şi municipale care, cu rea voinţă, au pus mâna pentru afacerea demonească. Actualmete, cu teritoriul mult redus, înconjurat de două edificii comerciale pompoase, cimitirul apare ca un lot de pământ părăsit. În urmă cu ceva timp, la unul din posturile TV a avut loc o dezbatere publică unde demnitarii de la Guvern şi primărie  au făcut promisiuni optimiste. Fără izbândă, locomotiva nu s-a urnit din loc, tot aburul, provocând doar un sunet slăbuţ şi caraghios.

Ministrul Valeriu Troenco, prezent la activitate, a constatat că în Republica Moldova sunt cca. 300 de cimitire şi morminte ale militarilor români. O bună parte necesită îngrijiri. Ostaşii s-au sacrificat pe pământul pe care trăim noi, pentru limba, tradiţiile și spiritul românesc. Graţie puţinilor entuziaşti, deseori trataţi cu indiferență sau răceală de colegi, abandonaţi de autorităţi, cimitirul nu a fost demolat complet şi continuă să rămână o fortăreaţă spirituală.

Cu câțiva ani în urmă a fost restabilită şi sfinţită temelia capelei cimitirului, fiind instalată o cruce comemorativă cu inscripţia “Slavă militarilor Armatei Române!”. Sfânta Cruce a fost incendiată de câteva ori, însă a rezistat, fiind de fiecare dată preînoită. Regretaţii Gheorghe Ghimpu şi Vadim Pirogan au avut mai multe iniţiative referitor la acest aşezămînt. Au militat permanent pentru reabilitarea şi reamenajarea Cimitirului Eroilor: Vasile Zaiaţ, Boris Movilă, Veceaslav Verlan, Victor Sava, prot. Ioan Ciuntu, Vasile Petre, Simion Niciulin, Mihai Dîrţu, Boris Volosatîi, Grigorie Ciobanu, Iurie Casap şi alţii. Excesul de modestie, vorba unui fost şef, este o prostie. Mărturisesc, am desfăşurat personal mai multe activităţi de sensibilizare a opiniei publice, iar în iulie 2011 am desfășurat împreună cu mai mulţi voluntari, oameni cu suflet, lucrări de salubrizare. Sunt motive ce inspiră optimism. Receptivi sunt și miniştrii Valeriu Troenco şi Vitalie  Marinuţa. Şeful Centrului de Cultură şi Istorie Militară, dr. colonel Vitalie Ciobanu, de asemenea, are ce pune şi el în activ. A fost promovată o hotărâre de guvern prin care s-a constituit un grup mixt de lucru, s-a creat un oficiu al cultului eroilor şi s-au desfăşurat şedinţe cu reprezentanţi ale autorităţilor.

1

Se va mişca carul din loc? Vor fi rămășiţele necropolei militare transformate într-un adevărat spaţiu de pietate şi reculegere, așa cum s-a întâmplat cu Cimitirul de Onoare de la Ţiganca? Cuvântul bun şi faptele reale sunt aşteptate de la organele centrale, primăria municipiului Chişinău, ambasade şi societatea civilă. Eroii de diferite naţionalităţi înmormântaţi aici, reprezintă de fapt Europa. E o lecţie importantă pe care eroii aceştia ne-o dau peste veac. Suntem copleșiți la fiecare pas cu discuții despre valori europene. Țara este parte la Convenţiile de la Geneva cu privire la apărarea victimelor de război. Deci ataşamentul faţă de valorile europene ar putea fi demonstrate inclusiv şi printr-o  atitudine umană faţă de ceea ce a mai rămas în cimitirul de pe Bulevardul Decebal nr. 17.

Nick Braşovean, un vechi prieten, vine cu ideea creării unui fond special aşa cum s-a procedat în cazul scuarului teatrului Cehov. Se cere un act normativ care ar putea identifica responsabilităţile în cazul Cimitirului Eroilor, în general al regimului mormintelor şi operelor comemorative de război, prin care acestea ar fi supuse unui regim juridic special. Vorba bătrânilor: cei care dispreţuiesc trecutul, trag cu tunul în viitor!

4

29.10.2014, Chişinău

Leave a Reply